„Fasciculele de lumină răsucite” – descoperirea care va spori în mod extraordinar lăţimea de bandă a Internetului

Fasciculele de lumină „răsucite” ar putea spori în mod considerabil lăţimea de bandă a Internetului, ceea ce va duce la adăugarea unor „noi niveluri” pe „autostrada informaţiei”, arată o cercetare publicată în jurnalul Science.

Traficul pe Internet creşte în mod exponenţial, motiv pentru care cercetătorii încearcă să identifice metode prin care cablurile de fibră optică să poată cuprinde mai multă informaţie. Una dintre metodele folosite cu succes în ultimii 20 de ani a fost adăugarea mai multor „benzi de circulaţie”, folosind diferite culori (lungimi de undă) pentru diferite semnale. Însă pentru a compensa pentru faptul că au fost adăugate noi „benzi de circulaţie” a fost nevoie ca fiecare dintre acestea să fie îngustate.

Evoluţia îi va pedepsi pe cei răi şi egoişti

Evoluţia nu i-a ajutat niciodată pe oamenii egoişti, susţin oamenii de ştiinţă. Un nou studiu aduce dovezi cu privire la faptul că evoluţia favorizează cooperarea şi nu egoismul. Oamenii de ştiinţă au explicat că deşi indivizii egoişti au succes pe termen scurt, în cele din urmă acest gen de persoane vor dispărea din cauză că, mai devreme sau mai târziu, ei vor fi depăşiţi de competitorii care cooperează pentru a-şi atinge scopurile.

În studiu, oamenii de ştiinţă au folosit un supercomputer pentru a rula sute de mii de jocuri cu scopul de a vedea dacă în cele din urmă câştigă egoismul sau altruismul. 

„Am constatat că evoluţia îi va pedepsi pe cei egoişti şi răi. Pentru o perioadă scurtă şi împotriva unui anumit set de oponenţi, unele organisme egoiste vor avea succes.

Reuşită tehnologică extraordinară: termometrul de nanodiamant poate lua temperatura din interiorul unei celule vii!

Termometrul de tip „mercur-în-sticlă” ne-a fost foarte util în ultimii 270 de ani, însă uneori e nevoie de ceva mai mic — spre exemplu, atunci când dorim să obţinem temperatura din interiorul unei singure celule vii.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit o nouă tehnică folosind lasere şi nanocristale de diamant ce le permite să măsoare temperaturile unor structuri microscopice, înregistrând fluctuaţii de temperatură extrem de mici, de 0,05 Kelvin.

Această tehnică se bazează pe proprietăţile cuantice ale centrelor diamamentelor. Într-un cristal de diamant care prezintă defectul cunoscut sub numele de „centru absenţă-azot”, spin-ul centrului diamantului ajunge să depindă de temperatură.

Cercetătorii se pregătesc să valideze o nouă predicţie a lui Einstein, schimbând modul în care înţelegem Universul

La aproape un secol distanţă de la momentul în care cel mai mare fizician al planetei, Albert Einstein, a prezis existentenţa undelor gravitaţionale, cercetătorii se pregătesc să confirme, încă o dată, că acesta a avut dreptate. O reţea globală de observatoare ale undelor gravitaţionale au anunţat că sunt cu un pas mai aproape de detectarea acestor unde, reuşită ce ar deschide calea spre noi descoperiri importante despre Univers.

David Blair, profesor de fizică la Universitatea Western Australia şi totodată membru într-o echipă internaţională de cercetători asupra undelor gravitaţionale, a anunţat că oamenii de ştiinţă au reuşit să conceapă o nouă tehnică de măsurare, intitulată „quantum squeezing”, ce permite amplificarea sensibilităţii detectoarelor de unde gravitaţionale.

„Harta” şi ”busola” din creierul uman: au fost identificate pentru prima oară celulele care ne ajută să ne orientăm

Specialiştii au descoperit un grup de celule cerebrale care contribuie decisiv la capacitatea de orientare, ceea ce ar putea duce şi la descoperirea unor tratamente pentru persoanele care au probleme de orientare în teren.

Se cunoaşte faptul că animalele folosesc trei tipuri de celule pentru a se orienta: celulele „de direcţie” se activează când animalul este întors cu faţa spre o anumită direcţie, celulele „de loc” sunt activate doar în cazul unei anumite localizări, iar celulele „grilă” emit impulsuri la intervale regulate cât timp animalul este în mişcare.

Celulele „grilă” trimit informaţii celulelor de loc şi ambele tipuri de celulele transmit informaţii spre hipocamp - arie cerebrală responsabilă de formarea amintirilor. Împreună, aceste componente ajută animalul să-şi formeze o reprezentare mentală a sa în mediul înconjurător.

La om, fusese descoperită existenţa celulelor de loc şi de direcţie, dar existenţa celulelor grilă fusese doar sugerată, în urma unor indicii apărute în cursul scanărilor cerebrale.

Pentru a afla dacă aceste celule există într-adevăr la om, cercetătorii de la Universitatea Drexel, SUA, au studiat 14 persoane care aveau deja implantaţi în creier electrozi meniţi să trateze epilepsia.

Specialiştii au înregistrat activitatea unui tip de celule cerebrale în timp ce voluntarii jucau un joc pe computer, ce simula conducerea maşinii printr-un spaţiu deschis, căutând diferite obiecte şi trebuind să ţină minte unde le găsiseră.

Apoi, într-o etapă ulterioară, au trebuit să localizeze din nou obiectele, cât de repede puteau, deşi de data aceasta obiectele erau invizibile şi apăreau doar dacă subiectul le localiza corect.

Mediul virtual în care se desfăşura jocul era lipsit de indicii vizuale specifice, care ar fi putut fi folosite pentru a localiza obiectele. Cercetătorii doreau ca subiecţii să şi formeze o hartă mentală a localizării obiectelor, ceea ce ar fi necesitat intrarea în acţiune a celulelor grilă.

Aşa au descoperit că anumite celule emiteau impulsuri la intervale regulate, ca reacţie la un sistem de organizare şi reprezentare a spaţiului identic cu cel de la animale. Ca şi la animale, aceste celule erau localizate în cortexul entorhinal, responsabil de orientare şi memorie, şi în coretxul cingulat, implicat în învăţare. Dar, surprinzător, ele se găseau şi în cortexul prefrontal, care este implicat în formarea unor noi amintiri episodice - reţinerea unor evenimente care s-au întâmplat într-un anumit loc şi într-un anumit moment, cum ar fi întâlnirea cu un vechi prieten, undeva pe o anumită stradă.

Descoperirea ar putea duce la găsire unor noi căi de a ajuta persoanele care au probleme de orientare - cum se întâmplă cu cele care suferă de maladia Alzheimer-, fie cu medicamente, fie prin tehnici de stimulare cerebrală care ar putea îmbunătăţi activitatea celulelor grilă.