„Harta” şi ”busola” din creierul uman: au fost identificate pentru prima oară celulele care ne ajută să ne orientăm

Specialiştii au descoperit un grup de celule cerebrale care contribuie decisiv la capacitatea de orientare, ceea ce ar putea duce şi la descoperirea unor tratamente pentru persoanele care au probleme de orientare în teren.

Se cunoaşte faptul că animalele folosesc trei tipuri de celule pentru a se orienta: celulele „de direcţie” se activează când animalul este întors cu faţa spre o anumită direcţie, celulele „de loc” sunt activate doar în cazul unei anumite localizări, iar celulele „grilă” emit impulsuri la intervale regulate cât timp animalul este în mişcare.

Celulele „grilă” trimit informaţii celulelor de loc şi ambele tipuri de celulele transmit informaţii spre hipocamp - arie cerebrală responsabilă de formarea amintirilor. Împreună, aceste componente ajută animalul să-şi formeze o reprezentare mentală a sa în mediul înconjurător.

La om, fusese descoperită existenţa celulelor de loc şi de direcţie, dar existenţa celulelor grilă fusese doar sugerată, în urma unor indicii apărute în cursul scanărilor cerebrale.

Pentru a afla dacă aceste celule există într-adevăr la om, cercetătorii de la Universitatea Drexel, SUA, au studiat 14 persoane care aveau deja implantaţi în creier electrozi meniţi să trateze epilepsia.

Specialiştii au înregistrat activitatea unui tip de celule cerebrale în timp ce voluntarii jucau un joc pe computer, ce simula conducerea maşinii printr-un spaţiu deschis, căutând diferite obiecte şi trebuind să ţină minte unde le găsiseră.

Apoi, într-o etapă ulterioară, au trebuit să localizeze din nou obiectele, cât de repede puteau, deşi de data aceasta obiectele erau invizibile şi apăreau doar dacă subiectul le localiza corect.

Mediul virtual în care se desfăşura jocul era lipsit de indicii vizuale specifice, care ar fi putut fi folosite pentru a localiza obiectele. Cercetătorii doreau ca subiecţii să şi formeze o hartă mentală a localizării obiectelor, ceea ce ar fi necesitat intrarea în acţiune a celulelor grilă.

Aşa au descoperit că anumite celule emiteau impulsuri la intervale regulate, ca reacţie la un sistem de organizare şi reprezentare a spaţiului identic cu cel de la animale. Ca şi la animale, aceste celule erau localizate în cortexul entorhinal, responsabil de orientare şi memorie, şi în coretxul cingulat, implicat în învăţare. Dar, surprinzător, ele se găseau şi în cortexul prefrontal, care este implicat în formarea unor noi amintiri episodice - reţinerea unor evenimente care s-au întâmplat într-un anumit loc şi într-un anumit moment, cum ar fi întâlnirea cu un vechi prieten, undeva pe o anumită stradă.

Descoperirea ar putea duce la găsire unor noi căi de a ajuta persoanele care au probleme de orientare - cum se întâmplă cu cele care suferă de maladia Alzheimer-, fie cu medicamente, fie prin tehnici de stimulare cerebrală care ar putea îmbunătăţi activitatea celulelor grilă.

Care vor fi slujbele viitorului?

În ultimele decenii, omenirea a realizat un progres tehnologic fără precedent. Astăzi, posesorii unui smartphone au acces oriunde s-ar afla la mai multă informaţie decât îi era disponibilă acum 30 de ani preşedintelui SUA, cea mai puternică ţară din lume. Automatizarea proceselor permite astăzi tuturor persoanelor cu acces la internet să afle răspunsul la aproape orice întrebare, să urmeze cursurile celor mai prestigioase universităţi din lume sau pur şi simplu să cumpere online, eliminând nevoia deplasării până la un magazin.

Progresul tehnologic provoacă, în acelaşi timp, schimbări importante în societate, eliminând un număr mare de slujbe considerate până de curând indispensabile. Pe măsură ce tot mai multe procese sunt automatizate, iar roboţii devin mai sofisticaţi, previziunile futuriştilor par să se îndeplinească: societatea va trece printr-o transformare la scară largă, de proporţii similare revoluţiei industriale.

Un cercetător a „spart” codurile ce permit pornirea tuturor automobilelor de lux şi vrea să le publice

Flavio Garcia, un cercetător specializat în informatică de la Universitatea Birmingham din Marea Britanie, a reuşit să „spargă” sistemul de securitate al automobilelor de lux, descoperind algoritmul unic ce permite maşinii să verifice identitate cheii folosite pentru a porni maşina.

Cercetătorul a primit din partea instanţei britanice un ordin de a amâna publicarea cercetării, după ce Volkswagen, companie ce deţine brandurile Porsche, Audi, Bentley şi Lamborghini, a cerut judecătorului să blocheze studiul ce ar putea duce la furtul a milioane de maşini.

Universitatea din Birmingham a anunţat că va amâna publicarea cercetării ce dezvăluie codurile secrete ce permit dezactivarea sistemului de securitate al maşinilor de lux.

Lupte între gladiatori reconstituite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de Ziua Porţilor Deschise

Turiştii care vor vizita duminică situl istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor putea urmări reconstituirea unor lupte cu gladiatori, ca în perioada Imperiului Roman, evenimentul fiind prilejuit de Ziua Porţilor Deschise în fosta capitală a Daciei Romane din comuna hunedoreană Sarmizegetusa.

Turiştii care vor vizita duminică situl istoric Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din comuna hunedoreană Sarmizegetusa, vor putea vedea reconstituirea unor lupte cu gladiatori, ca în perioada Imperiului Roman, într-o acţiune de promovare a monumentelor antice din zonă.

"Acestă acţiune are drept scop promovarea în rândul turiştilor, şi nu numai, a monumentelor antice aflate în zonă, precum şi a activităţilor de cercetare arheologică desfăşurate în acest sit istoric de către specialişti, activităţi finanţate de Ministerul Culturii", a declarat joi, directorul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva, Liliana Ţolaş.

Mulţumeşte-i câinelui: beneficiile pe care le aduce plimbarea alături de animalul de companie

Scoaterea câinelui la o plimbare este unul dintre primele cinci moduri prin care poţi întâlni noi oameni, susţine un nou studiu de la University of Western Australia.

Studiul a fost coordonat de prof. Lisa Wood şi a fost realizat pe un eşantion de 2700 de adulţi din Perth, capitala Australiei de Vest, şi din alte trei oraşe din Statele Unite. Toţi participanţii la studiu au fost chestionaţi cu privire la rolul pe care îl au animalele lor de companie în îmbunătăţirea relaţiilor sociale. 

„Am constatat că proprietarii câinilor cunosc mai mulţi oameni atunci când se mută într-un cartier nou, comparativ cu indivizii care nu au astfel de animale de companie.